Oamenii-s speriati de trenuri.Punand de-o parte minunatele conditii oferite de CFR, eu nu vad de ce.
Da, iei avionu' daca mergi singur, daca timpul e un factor major.
Dar altfel, mersul cu trenul in grup are o magie rara, pe cale de disparitia in lumea noastra si in viteza de azi.
Mie-mi place cu trenul. Si daca am de mers 12, 16, 24 ore, daca nu-s singur.
E ceva magic a la "Cu usile inchise" in a te inchide intr-un univers social izolat pentru o perioada data de timp. O minunata metafora pentru viata, te ai pe tine, pe prieteni, pe unii straini cu care esti fortat de circumstante sa fii aproape, pe alti straini perceputi doar vag in compartimente care devin imediat dubioase, si intotdeauna un controlor. Si stii ca se va termina. Poate varia durata, poate varia continutul. Pot varia imaginile care iti sunt trecute pe sub ochi pe geam, insa ele trec fara drept de apel.
Esti blocat intr-un hang-out de o zi, si oricat ai atipi, hali sau juca pe telefon, tot va trebui sa ii lasi pe ceilalti sa devina o parte din tine si sa le dai cate ceva din tine lor. "Pesterismul", "Teza 1", "Conform" sunt bruscate in mod placut.
And that's really cool.
Nu imi place sa merg cu trenul, dureaza prea mult si e doar asteptarea actiunii, uciderea clipei.
RăspundețiȘtergere