marți, februarie 22

Soluția morală

Moralitate vs. utilitarianism

Dacă n-ai răspuns încă la Dilema morală, citește-o! Și răspunde la întrebări. Urmează explicația. Și soluția.



În primul rînd, dacă la prima întrebare ai ales să fii activ și să omori cinci oameni în loc de unul, oprește-te din citit. Go get some help!

Cu toții suntem de acord că viața este sacră, că trebuie protejată, și că mai multe vieți e mai bine decît mai puține. Dificultatea intervine cînd trebuie să decidem care dintre două vieți este mai importantă, sau, în cazul nostru, care dintre o viața și alte cinci.

Aici intervine aspectul tabu al dilemei: nu știm cum să facem asta. Trăim într-o societate în care atît orbul cît și alergătorul de performanță au drept la viață egală - sau drept egal la viață. Desigur, ne-a luat cîteva epoci să ajungem la această ideologie, dar se pare că momentan vom rămîne la ea.

E dificil pentru că nu poți să nu ai procese de conștiință. Simți că indiferent de decizia pe care o vei lua, va trebui să trăiești cu ea. Fiindcă societatea te-a învațat să "Live and let live", simți că joci rolul lui Dumnezeu (a se înlocui cu orice altă divinitate, după gust) cînd iei acea decizie. Că nu ar trebui să fii tu cel care o ia, fiindcă implică prea multă responsabilitate.

Care este diferența dintre ultimele două întrebări? De ce e mai ușor să împingi pe cineva în fața trenului ca să salvezi cinci vieți, decît să omori un cerșetor? Matematic sunt identice. Moral sunt identice. Tot ce diferă este gradul de empatie pe care îl provoacă: situația în care cinci oameni sunt legați de o cale ferată este extrem de improbabilă, te identifici greu în ea și, deci, poți face o decizie mai obiectivă, detașată. Moralitatea nu intervine în joc, așa că poți să alegi ușor să salvezi mai multe vieți. Analog, decizia de a omorî un cerșetor este dificilă pentru că crează mai multă empatie: știi că oamenii mor des din cauza cedării organelor, și știi că transplanturile salvează vieți.

Putem să deducem de aici cele două direcții (guidelines, principii sau cum vreți să le ziceți) după care oamenii vor răspunde la cele trei dileme. Utilitarianul din tine va face un calcul simplu și va căuta să maximizeze numărul de vieți salvate - detașat emoțional, pentru el este doar o problemă statistică. În schimb, moralistul din tine se va opune ideii de a decide în mod activ să omoare pe cineva, indiferent de scop - pentru el este pur și simplu greșit să iei această decizie.

De obicei, soluția e undeva la mijloc, între cele două extreme.

În cazul nostru, e în cu totul altă parte. Răspunsul corect e să nu te implici. Să convingi moralistul din tine că indiferent de decizie, nu tu ai cauzat situația și, deci, rezultatul ei nu depinde de tine. Să lași cei cinci oameni să moară și să nu te simți vinovat că nu i-ai salvat, pentru că nu tu i-ai omorît. Nu ești responsabil de sitație, pentru că nu tu ai generat-o.

2 comentarii:

  1. Cade si cortina, se si aplauda. Vorba bunicii: "mamică, sa nu fi tu ala care deschide robinetu cu gaz.."

    RăspundețiȘtergere
  2. Ianku D. Hoodenoara5 martie 2011 la 22:23

    O societate in care nimeni nu se implica in a corecta situatii proaste pentru ca nu ei le-au generat arata caca rau.

    RăspundețiȘtergere