vineri, februarie 11

Postul asta este atat de "comercial " !

Hai sa ne gandim un pic la cuvantul asta pe care il folosim atat de des cu sens peiorativ: "comercial" , exemple: "Bah ce melodie super-comerciala!", "Nu mi-a placut filmul, e mult prea comercial!", "Toate jocurile scoase de firma X, sunt super-comerciale, facute pentru masa prostimii"

Stiu ca multi din voi vor avea instinctul sa imi sara in cap, dar please just bare with me for a few paragraphs si incercati sa priviti problema cu detasare.

Vreau sa explic de ce faptul ca ceva e comercial nu e deloc un lucru rau!


Sa ne punem intreabarea: Ce inseamna comercial? Pai este simplu: inseamna ceva care intra in comert, ceva care este vandut si cumparat. In cazul acesta ne este clar ca anumite lucruri trebuie sa fie comerciale : mancare, haine, sapun, etc, in general bunurile de consum. Cand vine vorba de arta, mai ales, s-ar zice, lucrurile ar trebui sa nu fie comerciale ci sa fie art for art's sake.

Totul bine si frumos. Daca totusi ne uitam un pic mai in profunzime o sa constatam ca pana si o trupa de teatru  care face spectacole gratis prin baruri face un act de "comert". Au un produs, iar plata pentru produs este tocmai satisfactia si aprecierea celor care ii urmaresc.

In numarul covarsitor de cazuri, cand cineva produce o opera de arta se asteapta ca ea sa aiba un public (care va recompensa autorul cu bani, ovatiuni etc.). Nu conteaza atat de mult forma de recompensa, ceea ce conteaza este faptul ca exista un "producator" si un "consumator", astfel opera se vinde intr-un fel sau altul.

Sigur exista cazuri extreme de genii care creau ce opera vroiau ei , fara a se gandi la succesul popular (ex: van Gogh- desi el era frustrat ca, in perioada vietii sale, nu avea succes - si pana la urma a devenit foarte comercial in zilele noastre, pentru ca operelele lui se vand pe super multi bani ). Oricum geniile antisociale, de acest gen, sunt extraordinar de rare deci oricum ies din ecuatia generala.

Daca ne uitam cu atentie la istorie, majoritatea operelor de valoare, au fost opere "comerciale" (Michelangelo, Rafael, Picasso off the top of my head).

Noi de fapt confundam calitatea unui produs artistic cu caracteristica de a fi "comercial ". Numim "comerical" ceva ce cumpara altii, dar noi nu am cumpara. Insa nu numim "comercial" ceea ce noi cumparam, deoarece consideram ca acesta e un produs de calitate (chiar daca it's just as comercial, pentru ca este destinat unui anumit public, care da bani, aplauze si alte lucruri in schimbul respectivului lucru!)

Exista opere facute doar din "inspiratie artistica" care sunt total de caca si opere facute "ca sa facem bani " care sunt de o calitate extraordinara. Si invers. Daca vrem sa evaluam calitatea artistica hai sa discutam de asta si sa nu mai batem moneda cu Comercialu'!

2 comentarii:

  1. Ianku D. Hoodenoara16 februarie 2011 la 16:41

    Da mah, e fair ce spui ca a devenit un clisheu. Da' totusi sensu corect al expresiei "prea comercial" e de a spune ca ceva renunta la a transmite un mesaj artistic valoros pentru plus de apreciere. Nu arunc io' primu' piatra, da' e un merit sa te tii de mesaju' tau si cand nu-i popular sau vandabil.

    RăspundețiȘtergere
  2. Iteleg ideea. Dar oare chiar e un merit? Poate uneori da. Dar alteori mesajul e nasol, iar valoarea artistica lipseste si din cauza asta nu ai succes.

    RăspundețiȘtergere