Concert Luna Amara

Acum mai bine de o saptamana cineva iti atrage atentia spre un poster cu un nou concert Luna Amara, cu ocazia blah blah, ceva aniversare. Cum esti un mare fan Luna Amara, te entuziasmezi ca in sfarsit reusesti sa prinzi un concert de-al lor fara sa fii plecat din tara/ cu treaba/ la un party/ etc., si incepi sa planuiesti.

Asa ca ce-i de facut odata ce aflii de concert? Incepi sa suni lume si sa-i bati la cap sa vina cu tine, ca sigur nu te distrezi prea tare daca mergi singur. Asa ca strangi 6-7 oameni cat mai uniform distribuiti pe sex si varsta, si sa inceapa distractia!

Distractie care se cam lasa asteptata in prima ora a concertului: lumea da un pic din cap, dar nu e nimeni prea aprins de ce se canta. In alte cuvinte, s-a simtit lipsa unei formatii care sa "deschida" concertul. Dar ce sa faci, astepti inevitabila incingere a atmosferei.

Ati observat ca la fiecare concert rock, oricat de mic, oricat de obscur, oricat de nishistic, mereu exista un grup de "scandalagii"? Invariabil. E vorba de acei 3-4 rockarashi frustacei, care simt nevoia de o afirmare sociala. Care vor ca in seara aia, cand ajung acasa, dupa ce trec prin sugrageria unde unul din parinti inca se uita la televizor, dupa ce se pun in pat, sa poata sa isi spuna ca au fost barbati! Fiindca deh, doar ei au fost cei care tipau cel mai tare, nu? De la ei venea invariabilul "Bine coae!" dupa fiecare melodie. Ca doar ei au fost shmechereii din seara aia, fiindca toate tipele se uitau (speriate si/sau scarbite) la ei. Ca au baut vreo 3 beri! 3! Cat de shmecher...

Te deranjeaza grupul de scandalagii? Evident ca nu, sunt complet inofensivi. Sunt doar inca o sursa de entertainment social...

Trec vreo 12 melodii. Incepe sa iti placa. Lumea devine mai agitata, mai energetica. Canta mai mult cu trupa. Canti si tu. Se da din cap mai tare. Dai si tu. Schimba mai multe priviri intre ei. Schimbi si tu. Mai trec nishte melodii. Un pogo. Te bagi si tu. Un blond skinny e dat afara. Tu mai stai ca ai fost cuminte. Inca un pogo, mai mare. Cateva melodii "de suflet". Pleaca formatia. "Bis! Bis! Bis!" tipa sala. Tu nu tipi, ca stii ca se intorc. Revine formatia - o, nu, ce surpriza! Un encore solid de inca 3 melodii.

"Sunt o luna amara amara ce se stinge incet..." e ultimul vers pe care il auzi, si care iti ramane in cap pana in dimineata urmatoare. Te surprinzi gandindu-te cu placere la concert intr-o pauza de masa. Ti-a placut. Te mai duci si alta data.

Si nu, nu au cantat "Rosu aprins", oricat de mult ai tipat tu la ei. Niste comunisti!